Ganduri dintr-o lume ciudata
Thinkers only.

It's been a while...
     media: 0.00 din 0 voturi

In primul rand, trebuie sa-mi cer scuze pentru lipsa crasa de post-uri. La facultate n-am calculator si ma bucur si de aceea n-am putut scrie nimic. Nici inainte sa plec la facultate n-am putut sa-mi fac timp sa scriu ceva pentru ca a aparut o situatie deosebita cu caminul. ( mai exact, lipsa sublima si totala a acestuia )

Ce sa va spun? Bine v-am gasit! Ma gasesc aici, schimbat fata de cum am plecat acum 2 luni si jumatate. Sunt sigur ca si voi v-ati schimbat cu totii, cititorii mai fideli ( mai exista asa ceva? ) sau cititorii ocazionali.

Am atatea sa va povestesc , incat nu stiu cu ce sa incep.

In primul rand, sa incep prin a spune ca cea mai frumoasa perioada din viata mea a inceput. Este extraordinar la facultate. Facultatea imi place la nebunie. Profesorii, fie buni, fie rai, ai ce invata de la ei si nu este dusmanie sau apatie. Colegii, extraordinari majoritatea - atat de sociabili si plini de viata. Orasul - dinamic, plin, cu cladiri variate, oameni variati, cu atatea lucruri care asteapta sa fie facuta. De la teatru la fugit de politie.

Exista si destule disconforturi , bineinteles. Oameni mai putin prietenosi sau mai profitori. Administratori de camin cretini. Politie dobitoaca. Lista poate continua, dar oricum am trecut prin multe chestii nasoale si totusi , de fiecare data, am invatat ca:

- un cacat nu vine niciodata singur ; vin mai multe deodata, sa te doboare psihic
- daca le rezisti psihic si le iei usurel pe fiecare in parte, totul iese foarte bine si te bucuri mult mai mult de viata

Asadar, degeaba se mai plange cineva ca vai, cate probleme am , ca ma coplesesc, nu mai stiu ce sa fac, ce grea-i viata, etc. Totul depinde de tine. Nu te stresa, relaxeaza-te, ocupa-te de cate o problema pe rand si nu uita ca totul va fi, pana la urma, bine.

Acasa a devenit deja acolo, la Cluj, la camin. Pot spune ca este casa mea personala. Colegii de camera imi sunt ca fratii, desi suntem diferiti destul de mult ca si personalitate si conceptii.

Am cunoscut foarte multi oameni si pot spune deja ca am atatia prieteni acolo cati am si la Braila, poate chiar mai multi. M-am dezvoltat foarte mult pe toate planurile si cred ca asta conteaza cel mai mult. In sfarsit, ma simt apreciat si iubit cu adevarat si neconditionat.

Cam atat de pe frontul de vest. Acum sunt in est si ma bucur de sarbatori. Urmeaza alte posturi.

  postat de humanoidb in 2007-12-20 14:07 0 comentarii


Comentarii



Comentariile sunt interzise la blogurile neactualizate mai mult de 90 de zile
    
 
Powered by www.ablog.ro